Discursul Domnului Dumitru ALBULESA la Moldova Logistics Forum 2026
Republica Moldova – un nod logistic strategic pentru reconstrucția Ucrainei și consolidarea coridoarelor europene de transport
Stimați participanți, distinși invitați, doamnelor și domnilor, Reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului va reprezenta unul dintre cele mai ample proiecte economice și de infrastructură din Europa ultimelor decenii. Succesul acestui proces va depinde nu numai de resursele financiare disponibile, ci și de capacitatea statelor din regiune de a organiza un lanț logistic sigur, eficient și integrat în rețelele europene de transport.
În acest context, Republica Moldova poate avea un rol important, datorită poziției sale geografice, infrastructurii existente și relațiilor de cooperare cu Uniunea Europeană și cu statele vecine. Dezvoltarea unui sistem logistic modern va aduce beneficii nu doar Ucrainei, ci și economiei Republicii Moldova, prin atragerea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și crearea de noi oportunități pentru mediul de afaceri.
Organizarea lanțului logistic pentru reconstrucția Ucrainei
Reconstrucția va necesita transportul unor volume foarte mari de materiale de construcții, utilaje, echipamente industriale, produse energetice și bunuri de consum. Pentru a răspunde acestei provocări, consider că lanțul logistic trebuie construit pe câteva principii fundamentale:
- integrarea transportului rutier, feroviar și naval într-un sistem multimodal; ∙reducerea timpilor de tranzit prin simplificarea procedurilor vamale și digitalizarea documentelor de transport. Mă refer la e-CMR, e-TIR, e-autorizaţii, utilizarea mai largă a sistemului european de Tranzit Comun (NCTS) şi a garanţiilor electronice de tranzit, e-CIM (transport feroviar) ş.a.; ∙dezvoltarea unor centre logistice moderne pentru depozitare, consolidare și distribuție a mărfurilor;
- utilizarea sistemelor digitale pentru monitorizarea transporturilor în timp real şi schimbul automat de informații între autoritățile vamale și alte autorități competente;
- armonizarea procedurilor cu standardele Uniunii Europene privind digitalizarea completă a formalităților de transport și vamă.
În același timp, se impune planificarea comună între autoritățile publice și sectorul privat, astfel încât infrastructura existentă să fie utilizată la capacitate maximă și să fie dezvoltate investițiile necesare pentru perioada următoare. Rolul căii ferate din Republica Moldova
În domeniul transportului feroviar, Republica Moldova poate deveni o verigă strategică a coridoarelor logistice destinate reconstrucției Ucrainei dacă autoritățile competente, împreună cu CFM, vor implementa un set coerent de măsuri privind infrastructura, digitalizarea și cooperarea regională. Reluarea traficului de mărfuri pe sectorul feroviar Colibași – Giurgiulești şi pe tronsonului feroviar Prut-2 (Republica Moldova) – Fălciu (România) contribuie la diversificarea rutelor de transport, la facilitarea schimburilor comerciale și consolidarea cooperării economice dintre Republica Moldova și România.
Dar, pentru Republica Moldova, este importantă conectarea infrastructurii sale de transport la rețeaua UE, inclusiv prin legături feroviare și rutiere spre România și Ucraina.
| În primul rând mă refer la Modernizarea coridorului feroviar Nord–Sud. În opinia mea, prioritatea principală urmează să fie reabilitarea completă a coridorului Vălcineț–Bălți–Ungheni–Chișinău–Căinari–Giurgiulești, care reprezintă principala axă de tranzit dintre Ucraina, România și porturile de la Dunăre și Marea Neagră. Reabilitarea acestui coridor trebuie să urmărească:
- eliminarea restricțiilor de viteză;
- creșterea capacității de transport;
- modernizarea podurilor, instalațiilor și stațiilor;
- creșterea fiabilității transportului de marfă.
Se cunoaşte că modernizarea acestui coridor este sprijinit de UE, BERD și BEI în cadrul inițiativei Solidarity Lanes.
| O altă prioritate ar fi Dezvoltarea terminalelor multimodale. Autoritățile urmează să dezvolte terminale moderne de transbordare în punctele cheie:
- Ungheni (legătura cu România și rețeaua europeană);
- Giurgiulești (conexiunea cu transportul naval);
- Bălți și Chișinău (centre logistice interne).
Aceste terminale multimodale urmează să permită transferul rapid al mărfurilor între ecartamentul larg (1.520 mm) și ecartamentul european (1.435 mm), reducând timpul de tranzit.
| Concomitent se recomandă ca autorităţile să accelereze:
(1) modernizarea materialului rulant (achiziţionarea de locomotive moderne şi modernizarea celor existente, extinderea parcului de vagoane pentru mărfuri şi dezvoltarea facilităţilor de întreţinere şi reparaţii);
(2) extinderea capacităţilor de transbordare şi utilizarea unor standarde tehnice compatibile cu sistemul european;
(3) atragerea fluxurilor logistice prin aplicarea unei politici tarifare competitive (stabilirea unor tarife competitive pentru tranzitul feroviar, semnarea unor acorduri comerciale cu operatorii din Ucraine şi România, etc.). Astfel de măsuri sunt deja aprobate între guvernele Republicii Moldova și Ucrainei pentru creșterea atractivității rutelor prin Moldova, dar cu părere de rău fără a implica asociaţiile profesionale din domeniu;
| In această ordine de idei este necesar ca statul să accelereze implementarea:
(1) platforme digitale pentru rezervarea capacităţilor şi urmărirea trenurilor în timp real, ceea ce ar reduce întârzierile şi va creşte predictibilitatea lanţurilor logistice;
(2) să extindă controlul comun la frontiera Moldova-Ucraina şi Moldova – România prin eliminarea controalelor duplicate şi efectuarea operativă a schimbului electronic de informaţii între autorităţile statelor, ceea ce va reduce semnificativ timpul de staţionare al trenurilor la frontieră;
(3) Conectarea la coridoarele europene TEN-T a infrastructurii feroviare a Moldovei şi participarea activă la inițiativa Solidarity Lanes, destinată facilitării exporturilor și importurilor Ucrainei.
(4) Finalizarea separării administrării infrastructurii feroviare de activitatea comercială, precum şi pregătirea personalului în domeniul logisticii și al managementului feroviar.
Prin aceste măsuri, sistemul feroviar al Republicii Moldova poate deveni un hub feroviar regional în procesul de reconstrucție a Ucrainei și un factor important pentru dezvoltarea economică și integrarea europeană a Republicii Moldova.
Dezvoltarea coridoarelor rutiere regionale
În perspectivă, dezvoltarea infrastructurii rutiere și punerea în funcțiune a unor noi puncte de traversare peste râul Nistru, inclusiv podul dintre Yampil (Ucraina) și Cosăuți (Moldova), precum și modernizarea conexiunilor prin zona Ungheni, pot contribui la diversificarea rutelor de transport și la reducerea presiunii asupra punctelor de frontieră existente şi transportul rutier va continua să joace un rol decisiv în distribuția rapidă a mărfurilor.
Aceste conexiuni pot facilita circulația mărfurilor provenite din statele Uniunii Europene, prin România și Republica Moldova, către Ucraina și invers, sporind flexibilitatea și reziliența întregului sistem logistic.
Pentru valorificarea acestui potențial se impun investiții în infrastructura rutieră, extinderea capacității punctelor de trecere a frontierei și implementarea unor proceduri moderne de control coordonat.
Portul Internațional Liber Giurgiulești – componentă strategică a transportului multimodal
Portul Giurgiulești reprezintă singura poartă maritimă și fluvială a Republicii Moldova și poate avea un rol important în viitoarele lanțuri logistice regionale. Prin conectarea transportului naval cu transportul feroviar și rutier, portul poate deveni un centru regional pentru:
- recepționarea mărfurilor provenite din porturile maritime europene şi distribuirea acestora către Republica Moldova și Ucraina;
- organizarea unei zone de depozitare, precum şi dezvoltarea serviciilor logistice pentru importul şi exportul produselor agricole și industriale. Pentru dezvoltarea și integrarea în rețelele logistice europene, precum și pentru consolidarea cooperării cu infrastructura din România (inclusiv cu Portul Constanța), autoritățile din Republica Moldova ar trebui să acorde prioritate următoarelor măsuri:
- constituirea unui terminal containerizat cu o infrastructură modernă cu macarale şi echipamente de manipulare şi spaţii, inclusiv pentru containere frigorifice şi mărfuri speciale;
- modernizarea liniilor feroviare prin creșterea vitezei și fiabilității spre port; ∙ semnarea unor acorduri de colaborare cu porturi regionale precum Constanța, Galați sau porturi din Ucraina.
Extinderea capacităților portuare, modernizarea echipamentelor de manipulare și integrarea cu infrastructura feroviară și rutieră vor contribui la creșterea competitivității întregului coridor logistic precum și integrarea în rețele regionale, dar următorul pas va fi trecerea de la un port cu funcții logistice generale la un hub containerizat modern, conectat feroviar și digital cu Europa.
Transportul containerizat – cheia eficienței logistice
Containerizarea reprezintă standardul logistic mondial și va ocupa un loc central în organizarea transporturilor destinate reconstrucției Ucrainei. Utilizarea containerelor oferă numeroase avantaje:
- reducerea timpului de încărcare și descărcare;
- diminuarea riscurilor de deteriorare a mărfurilor;
- simplificarea transferului între transportul rutier, feroviar și naval; ∙ reducerea costurilor logistice;
- creșterea securității și trasabilității transporturilor.
Dezvoltarea terminalelor containerizate în Republica Moldova și integrarea acestora în rețeaua europeană vor contribui la eficientizarea întregului lanț logistic regional.
Cooperarea instituțională – factor determinant al succesului
Nici o infrastructură modernă nu poate funcționa eficient fără o cooperare instituțională solidă.
Se recomandă consolidarea colaborării:
a) dintre autoritățile publice din Republica Moldova;
b) dintre instituțiile competente din Moldova, Ucraina și România sub egida Uniunii Europene şi cu suportul organizațiilor financiare internaționale; c) dintre operatorii logistici și mediul de afaceri din Moldova, România şi Ucraina.
Un dialog permanent între toate aceste părți va permite coordonarea investițiilor, armonizarea cadrului normativ și implementarea unor proceduri comune care să faciliteze circulația rapidă și sigură a mărfurilor.
În același timp, digitalizarea schimbului de informații, interoperabilitatea sistemelor vamale și utilizarea documentelor electronice vor contribui la reducerea timpilor de tranzit și la creșterea transparenței.
Concluzii
Reconstrucția Ucrainei reprezintă o provocare majoră, dar și o oportunitate de dezvoltare pentru întreaga regiune.
Republica Moldova poate deveni un partener logistic important prin valorificarea avantajelor sale geografice, dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere și portuare, promovarea transportului multimodal și containerizat, precum și prin consolidarea cooperării cu România, Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii internaționali.
Investițiile realizate astăzi în infrastructură, digitalizare și cooperare instituțională nu vor servi doar procesului de reconstrucție a Ucrainei, ci vor contribui la integrarea mai profundă a Republicii Moldova în rețelele europene de transport și la creșterea competitivității economiei naționale.
Prin implementarea acestor măsuri, Republica Moldova poate evolua dintr-o simplă țară de tranzit într-un hub logistic regional, capabil să deservească fluxurile comerciale și investiționale generate de reconstrucția Ucrainei și de integrarea economică europeană.
Prezentarea de însoțire a discursului – prezentarea pentru Forum
Vă mulțumesc pentru atenție!
Dumitru ALBULESA
Administrator AEM-TRANS Moldova
www.aemtrans.md
